Două documente, o familie: gemenii Behrens

Printre materialele catalogate luna aceasta se află două serii de documente întocmite independent, la decenii distanță, de oameni care nu lucrau împreună. Citite una lângă alta, ele umplu un gol pe care niciuna nu îl poate umple singură.

Prima este reconstituirea familiilor de sinti și lovara deportate din lagărul municipal de internare forțată de pe Reginenstraße din Gelsenkirchen, la 9 și 10 martie 1943 — cel puțin optzeci și trei de oameni, dintre care trei au apucat eliberarea. A fost alcătuită pe baza registrelor municipale de evidență a populației, a dosarelor din Arolsen Archives și a cercetărilor istoricului Stefan Goch. Printre membrii familiei lui Dietrich Behrens, născut la Bremen în 1879, sunt menționați doi gemeni: Frinka și Johann, născuți la 19 aprilie 1921 la Zetel, cărora li s-au dat numerele de deținut Z-2381 și Z-2383. Despre soarta lor, documentul spune doar că au fost probabil victime ale experimentelor medicale inumane efectuate la Auschwitz și că se poate presupune că amândoi au fost uciși.

A doua este o singură filă din arhiva Muzeului de Stat Auschwitz-Birkenau. La 16 aprilie 1943, dentistul-șef al lagărului raporta că, în ziua precedentă, se luaseră mulaje dentare de la nouă perechi de gemeni închiși în așa-numitul „lagăr al țiganilor”. Fiecare pereche este trecută cu numărul de deținut și data nașterii. A doua poziție din listă sună astfel: Z-2381 Behrends Frinka, Z-2383 Behrends Johann, născuți 19.4.21.

Numerele coincid. Data nașterii coincide. Transportul care îi adusese de la Bochum sosise cu cinci săptămâni mai devreme, pe 13 martie. Acel „probabil” din dosar era prudența unui istoric în fața lipsei de dovezi; lista dentistului este dovada. Frinka și Johann Behrens aveau douăzeci și unu de ani și au fost aleși pentru că erau gemeni.

Este o corectură mică și nu schimbă deznodământul pentru nimeni. O consemnăm pentru că exact la asta servește o arhivă. Persecuția romilor și sintilor s-a făcut pe hârtie, de oameni care țineau evidențe riguroase, iar același obicei care a făcut deportările eficiente a lăsat în urmă, în fragmente răspândite prin vreo șase instituții, mijlocul de a spune precis cine a fost luat și ce li s-a făcut. Fragmentele acestea sunt de folos doar atunci când cineva le pune unul lângă altul.

Ambele documente se află în colecție. Dacă familia ta provine din regiunea Ruhr, a trecut prin Komárom sau a fost deportată dincolo de Bug și păstrezi acte pe care nu ai reușit niciodată să le pui în context, am vrea să le cercetăm împreună cu tine.