Fotografii și documente

• ObiectRHMC/O/001Tablă de avertizare la hotar, Amt Münden, 1734Tablă pictată, așezată la hotarul unui ținut. Înfățișează o spânzurătoare cu un trup atârnând, un bărbat biciuit lângă o roabă și o femeie bătută, deasupra unui text care îi avertizează pe vagabonzi să nu pătrundă în ținut, sub amenințarea pedepselor corporale.Germania1734
• FotografieRHMC/P/001Femei rome somate de un ofițer călare să pleceGravură: un ofițer călare, cu cască cu țepușă, le face semn cu mâna a două femei rome să plece. Ilustrează supravegherea polițienească obișnuită a deplasărilor, care a însoțit decretele de expulzare.Germania1850
• FotografieRHMC/P/002O așezare de romi robi în MunteniaLitografie, 1850. Cu șase ani înainte de ultima lege de dezrobire și la aproximativ patru secole și jumătate după prima danie atestată de familii de romi către o mănăstire din Țara Românească.România1850
• DocumentRHMC/D/001Anunț de licitație: vânzarea a optsprezece robi, 1852Anunț tipărit care face cunoscută vânzarea prin licitație, la Mănăstirea Sfântul Ilie, a optsprezece robi romi — zece băieți, șapte femei și trei fete. Mănăstirile se numărau printre cei mai mari stăpâni de robi din Țara Românească și Moldova.România1852
• FotografieRHMC/P/003„Esclave Tsigane” — gravură de Théodore ValérioPortretul unui rom rob, realizat de artistul francez Théodore Valério, din seria pe care a creat-o călătorind prin ținuturile dunărene în anii 1850.România1852
• DocumentRHMC/D/002Zigeuner-Buch, München, 1905 — pagina de titluRegistrul alcătuit de Alfred Dillmann pentru Direcția Regală de Poliție din München: o introducere juridică, apoi 310 pagini în care peste 5.000 de persoane sunt înscrise cu nume, poreclă, religie, meserie, naștere, domiciliu, părinți și legături de familie, la care se adaugă o anexă cu fotografii. Era încă în uz patruzeci de ani mai târziu.Germania1905
• Doar în catalogFotografieRHMC/P/004Johanna și Erdmann SchmidtDoi copii, fotografiați separat și tipăriți unul lângă altul. Legenda de pe fotografie îi identifică drept frați, născuți în 1937 și 1938, și consemnează că amândoi au murit în 1943, victime ale experimentelor lui Josef Mengele.Polonia1943
• DocumentRHMC/D/003Cartea de adrese a orașului Gelsenkirchen, ediția din 1939Cartea de adrese a municipalității din anul în care familiile de sinti și lovari au fost mutate cu forța în lagărul de pe Reginenstraße. Un document civic obișnuit, dar și o piesă din aparatul care a permis localizarea lor.Germania1939
• DocumentRHMC/D/004Înștiințarea poliției criminale către primarul orașului GelsenkirchenKripo informează administrația orașului asupra măsurilor ce urmează să fie luate împotriva locuitorilor lagărului de pe Reginenstraße. Deportarea a fost organizată de Inspectoratul de Poliție Criminală III Gelsenkirchen împreună cu secția din Recklinghausen și a fost dusă la îndeplinire cu ajutorul mai multor servicii municipale.Germania1943
• DocumentRHMC/D/005Scrisoare de la „Oficiul Central al Reichului pentru Combaterea Flagelului Țigănesc”, 18 decembrie 1940Corespondență privind familia Schopper din Gelsenkirchen, ca răspuns la o cerere de informații a Kripo din 11 decembrie, cu trimitere la un decret al RSHA din 17 octombrie 1939. Enumeră adresele la care puteau fi găsiți membrii familiei.Germania1940
• FotografieRHMC/P/005Wilhelm Wernicke și Anna PaulWilhelm Wernicke, negustor, născut la 19 ianuarie 1899 în Berlin-Spandau, împreună cu partenera sa, Anna Paul, născută la 20 octombrie 1907. Familia a ajuns în lagărul de pe Reginenstraße la 16 iunie 1939 și nu a mai putut pleca de acolo. A fost deportată la Auschwitz la 10 martie 1943; Wilhelm Wernicke a fost ucis acolo la 25 noiembrie 1943.Germania1940
• FotografieRHMC/P/006Anna PaulNăscută la 20 octombrie 1907. De la sfârșitul anilor 1930 a trăit împreună cu Wilhelm Wernicke și a fost mama a șapte dintre copiii lui, aproape toți uciși la Auschwitz.Germania1940
• FotografieRHMC/P/007Anton și Josef WernickeAnton, născut la 27 decembrie 1919 în Schwerin, ucis la Auschwitz la 7 august 1943. Fratele său, Josef, născut la 5 decembrie 1922 în Altdamm, în Pomerania, a fost ucis la Auschwitz în 1943.Germania1940
• FotografieRHMC/P/008Josef WernickeNăscut la 5 decembrie 1922 în Altdamm, Pomerania. Fiul lui Wilhelm Wernicke și al Annei Paul. Ucis la Auschwitz în 1943.Germania1939
• FotografieRHMC/P/009Franz GroschNăscut la 5 septembrie 1901 în Quedlinburg. Trimis în lagărul de pe Cranger Straße în ianuarie 1939 și mutat pe Reginenstraße în iunie același an. Deținut în închisoarea poliției din Gelsenkirchen la începutul anilor 1940 și ucis la Buchenwald la 13 octombrie 1942, cu cinci luni înainte de transportul cu care i-a fost deportată familia.Germania1940
• FotografieRHMC/P/010Paprika MüllerNăscută la 15 octombrie 1908. Înregistrată de autorități sub numele Weiß, deoarece relația ei cu Franz Grosch nu era recunoscută. Deportată din Gelsenkirchen la Auschwitz la 10 martie 1943; sosirea ei nu a fost consemnată niciodată în registrele lagărului. Șapte dintre copiii ei au fost deportați împreună cu ea.Germania1939
• FotografieRHMC/P/011Dietrich BehrensNăscut la 20 iunie 1879 în Bremen. A ajuns la Auschwitz la 13 martie 1943 și a fost ucis acolo zece zile mai târziu, la 23 martie. Soția sa, Franziska, a fost ucisă la 15 septembrie 1943.Germania1939
• FotografieRHMC/P/012Karl BehrensNăscut la 10 septembrie 1910 în Hanovra. Arestat în cursul anului 1940 și trimis la 22 aprilie 1941 în lagărul de concentrare Niedernhagen de la Wewelsburg, unde a murit la 24 septembrie 1942. Cauza consemnată a fost tuberculoza pulmonară.Germania1940
• FotografieRHMC/P/013Johann BehrensNăscut la 19 aprilie 1921 în Zetel, frate geamăn cu Frinka Behrens. La Auschwitz, el a fost deținutul Z-2383, iar sora lui, Z-2381. Amândoi au fost, aproape sigur, victime ale experimentelor medicale — vezi lista examinărilor dentare din 16 aprilie 1943, care îi identifică după număr.Germania1940
• FotografieRHMC/P/014Anna Geisch, născută HellbergNăscută la 15 noiembrie 1892 în Recklinghausen. Deportată împreună cu întreaga familie la 9 martie 1943. Moartea ei, la 12 noiembrie 1943, este înscrisă în registrul deceselor de la Auschwitz. Copiii ei au fost înregistrați sub numele ei de fată, deoarece autoritățile nu recunoșteau căsătoria „după obiceiul țigănesc”.Germania1940
• FotografieRHMC/P/015Male „Mala” GeischNăscută la 1 mai 1918 în Essen. Cât timp a fost ținută în lagărul de pe Reginenstraße, a lucrat pentru firma Küppersbusch din Gelsenkirchen. Deportată împreună cu întreaga familie și ucisă la Auschwitz la 3 ianuarie 1944; în evidențe a fost trecută sub numele mamei, ca Mahle Hellberg.Germania1940
• FotografieRHMC/P/016Siegfried GeischNăscut la 22 octombrie 1920 în Bremen. Cât timp a fost ținut în lagărul de pe Reginenstraße, a lucrat pentru firma de construcții Wilhelm Jäger. Moartea sa la Auschwitz, în 1943, a fost înregistrată sub numele Siegfried Hellberg.Germania1938
• FotografieRHMC/P/017Maria Strauss, văduva lui Johan PetermannSoțul ei a fost împușcat în lagărul de pe Reginenstraße în septembrie 1939, iar fiica lor, Magdalene, care nu împlinise încă doi ani, a murit acolo într-un incendiu de rulotă în martie 1940. Și-a păstrat numele de fată, deoarece căsătoria nu fusese niciodată recunoscută. A fost deportată împreună cu copiii ei, Hans și Mimi, în vârstă de zece și de șapte ani; Hans a fost ucis la Auschwitz la 25 martie 1944.Germania1940
• FotografieRHMC/P/018Gescha ZenzNăscută la 15 aprilie 1904 în Berlin-Charlottenburg. Înregistrată în lagărul de pe Cranger Straße din martie 1939, apoi în cel de pe Reginenstraße. Ucisă la Auschwitz la 25 mai 1943. Cei trei copii ai ei au fost deportați împreună cu ea; cea mai mică, Tanja, se născuse în lagăr în iunie 1940.Germania1939
• FotografieRHMC/P/019Adolf SchopperNegustor, născut la 9 octombrie 1863, potrivit propriei declarații. A fost judecat în aprilie 1941 într-un proces pe care autoritățile l-au folosit pentru a denunța public comportamentul „țiganilor”, a fost întemnițat la Essen din iunie același an și a murit la 8 august 1942 la Bochum, probabil în închisoarea Krümmede. Împrejurările morții sale nu sunt cunoscute.Germania1936
• FotografieRHMC/P/020Patzura Schopper, 1936Născută la 12 mai 1880 în Klucken. Negustoreasă, ca și soțul ei, Adolf. A locuit la adresa Wilhelminenstraße 94 până la deportare și a fost ucisă în „lagărul țigănesc” de la Auschwitz la 18 iunie 1943.Germania1936
• FotografieRHMC/P/021Patzura Schopper, cu puțin înainte de deportareAceeași femeie, câțiva ani mai târziu. Sursa așază cele două fotografii una lângă alta și lasă intervalul să vorbească: șapte ani de evidență, deposedare și internare, apoi un transport.Germania1943
• FotografieRHMC/P/022Maria SchopperFiica cea mare a lui Adolf și a Patzurei, născută la 12 februarie 1902 în Altenhagen. Deportată împreună cu mama și frații ei și ucisă la Auschwitz la 29 septembrie 1943.Germania1936
• FotografieRHMC/P/023Mimmi SchopperNăscută la 16 iulie 1908 în Bielstein. A venit la Gelsenkirchen cu familia în 1934 și, din 1940, a lucrat ca muncitoare la Küppersbusch. Deportată în martie 1943 și ucisă la Auschwitz la 26 august 1943. Doi dintre cei trei copii ai ei au supraviețuit.Germania1936
• FotografieRHMC/P/024Klara SchopperNăscută la 2 august 1918 în Breslau. Din 1934 a locuit la Gelsenkirchen cu soțul ei, Josef Wernicke. A fost ucisă la Auschwitz la 29 septembrie 1943; fiul lor mai mic, Hans Josef, născut la Gelsenkirchen în aprilie 1940, murise și el la Auschwitz, la 20 aprilie 1943.Germania1936
• FotografieRHMC/P/025Josef Wernicke, născut în 1916Vânzător ambulant, născut la 6 mai 1916 în Berlin, soțul Klarei Schopper. Deportat la Auschwitz și ucis acolo la 19 noiembrie 1943.Germania1939
• FotografieRHMC/P/026Sophie SchopperNăscută la 7 aprilie 1920 în Grimma. A venit la Gelsenkirchen cu familia în 1934 și a fost ucisă la Auschwitz la 29 martie 1944.Germania1939
• FotografieRHMC/P/027Janosch SchopperNegustor, născut la 21 noiembrie 1909 în Köln-Mülheim. Încorporat în Wehrmacht în 1940 și lăsat la vatră după aproximativ un an, când toți sintii și romii au fost excluși din armată. Arestat la locul de muncă la 9 martie 1943 și ucis la Auschwitz la 9 mai. Fiul său Harald, în vârstă de patru ani, a fost deportat împreună cu el și ucis la 16 decembrie 1943.Germania1936
• DocumentRHMC/D/006Certificatul de deces al lui Rudolf Wernicke, NatzweilerRudolf Wernicke, născut la 13 martie 1925 în Anklam, a fost transferat de la Auschwitz în lagărul de concentrare Natzweiler la 9 noiembrie 1943 și a murit acolo trei zile mai târziu, la 12 noiembrie. Drept cauză presupusă a morții s-a consemnat „o stare de slăbiciune”.Franța1943
• DocumentRHMC/D/007Fișa de deținut a lui Karl Behrens, NiedernhagenKarl Behrens a fost trimis în lagărul de concentrare Niedernhagen de la Wewelsburg la 22 aprilie 1941. A semnat cu trei cruci pentru a confirma datele consemnate pe fișă.Germania1941
• DocumentRHMC/D/008Înștiințarea decesului lui Karl Behrens, NiedernhagenConsemnează moartea lui Karl Behrens la 24 septembrie 1942, la Niedernhagen (Wewelsburg). Cauza presupusă indicată este tuberculoza pulmonară.Germania1942
• DocumentRHMC/D/009Fișa de deținut a lui Rigo Hellberg, NiedernhagenRigo Hellberg, născut la 1 aprilie 1915 în Berlin, a fost trimis la Niedernhagen la 10 februarie 1940. Pe lângă îmbrăcăminte, a fost obligat să predea și carnetul de muncă — documentul care făcea posibilă angajarea legală.Germania1940
• DocumentRHMC/D/010Notificarea decesului lui Rigo HellbergAnunță moartea lui Rigo Hellberg, survenită la 13 februarie 1942 la Niedernhagen. Cauza presupusă indicată este catarul intestinal.Germania1942
• DocumentRHMC/D/011Certificatul de deces al lui Rigo HellbergCertificatul oficial. Pentru o singură moarte, într-un lagăr care îl ținuse doi ani, au fost întocmite trei documente distincte.Germania1942
• DocumentRHMC/D/012Fișa de deținută a Sophiei Weiß, BuchenwaldSophie Weiß, născută la 14 noiembrie 1911 în Oppeln, a fost înregistrată la Auschwitz-Birkenau la 3 martie 1943, transferată la Ravensbrück la 27 mai 1944 și înregistrată la Buchenwald la 31 august 1944. A supraviețuit și a locuit mai târziu la Berlin. Soțul ei și cel puțin trei dintre cei patru copii ai ei nu au supraviețuit.Germania1944
• DocumentRHMC/D/013Fișa de deținut a lui Josef Schopper, BuchenwaldJosef Schopper, născut la 6 septembrie 1926 în Neuss, a fost arestat împreună cu familia la 9 martie 1943. Din „lagărul țigănesc” a fost mutat în lagărul principal de la Auschwitz; de acolo, la 17 aprilie 1944, la Buchenwald, apoi în detașamentele de lucru Harzungen și Ellrich ale lagărului Dora-Mittelbau și, în cele din urmă, la Sachsenhausen. A supraviețuit unui marș al morții în care au pierit peste șase mii de oameni și a fost eliberat în mai 1945. A murit în 1962, la treizeci și șase de ani.Germania1944
• DocumentRHMC/D/014Examinarea gemenilor și mulajele dentare, 16 aprilie 1943Medicul-șef stomatolog al lagărului raportează comandantului lagărului de detenție preventivă și medicului garnizoanei că, la 15 aprilie, conform ordinului, gemeni din „lagărul țigănesc” au fost examinați și li s-au făcut mulaje dentare. Sunt enumerate șapte perechi, cu numărul de deținut și data nașterii, urmate de Paul Hanstein, al cărui geamăn era deținut la Neuengamme, și de un al nouălea rând care conține doar un nume de familie. Cei mai mici aveau șapte ani, cei mai în vârstă, șaizeci și șase. Perechea a doua: Frinka Behrends, Z-2381, și Johann Behrends, Z-2383, născuți la 19 aprilie 1921 — gemenii Behrens din Gelsenkirchen, la cinci săptămâni după sosirea transportului lor. Perechea a treia: Karl Ernst, Z-5645, și Hermann Ernst, 113336, frați înregistrați în două serii de numere diferite.Polonia1943
• DocumentRHMC/D/015Scrisoare despre apa contaminată și mortalitatea copiilor, 24 aprilie 1943Hans Kammler, în calitate de șef al Grupei de Oficii C din Oficiul Central SS pentru Economie și Administrație, scrie Direcției Centrale de Construcții a Waffen-SS de la Auschwitz. El transmite un raport întocmit cu cinci zile mai devreme de șeful Grupei de Oficii D: deoarece apa din jgheaburile de spălat existente este excesiv de contaminată, mortalitatea în rândul copiilor sub zece ani este disproporționat de mare. Pentru a preveni o epidemie, jgheaburile trebuie înlocuite imediat cu țevi perforate, astfel încât apa curată să poată curge fără a fi murdărită din exterior. Măsurile luate trebuie raportate până la 5 mai.Polonia1943
• DocumentRHMC/D/016Ordinul comandantului nr. 11/43, 7 mai 1943 — prima paginăOrdinul de serviciu al lui Rudolf Höss pentru lagăr. Punctul 1 îl laudă pe un paznic SS pentru vigilența de care a dat dovadă la 4 mai, când a prins din nou doi „țigani” care își părăsiseră detașamentul de lucru, și îi acordă trei zile de permisie specială. Punctele 3–5 privesc o cabană de munte, o comandă de cărți și un curs de instruire.Polonia1943
• DocumentRHMC/D/017Ordinul comandantului nr. 11/43, 7 mai 1943 — a doua paginăPunctele rămase: telegramele trebuie să fie scurte și redactate în stil militar, deținuții vor fi scoși la ora șase dimineața începând cu 10 mai, iar comandantul va lipsi începând din acea zi de luni. Ordinul se încheie cu un anunț despre obiecte pierdute — o legătură de chei, un inel.Polonia1943
• DocumentRHMC/D/018Cerere de aprovizionare pentru grădinița lagărului, 13 mai 1943Cererea de aprovizionare nr. 15, depusă de „Kindergarten Zigeunerlager”: trei mii de linguri și trei mii de castroane. Semnată de SS-Oberscharführer Ludwig Plagge, care a condus lagărul romilor până în august 1943. Grădinița a fost construită într-un sector de la Birkenau în care, din 371 de nou-născuți, au murit 323.Polonia1943
• DocumentRHMC/D/019Telegramă despre o evadare, 27 mai 1943Biroul comandantului difuzează vestea evadării a trei bărbați romi — Anton, Ludwik și Wiktor Daniel — și corectează un mesaj anterior, care indicase greșit care dintre ei fusese prins. Ludwik și Wiktor au fost prinși, ținuți în subsolul blocului 11 și împușcați. Ce s-a întâmplat cu cel de-al treilea nu s-a stabilit niciodată.Polonia1943
• DocumentRHMC/D/020Trimitere către Institutul de Igienă SS, 6 noiembrie 1943Formular tipărit al Stației de Examinări Igienico-Bacteriologice a Waffen-SS Sud-Est, trimis de medicul lagărului din sectorul BIIe. La rubrica „material” scrie: cap. La rubrica „nume, prenume”: cadavrul deținutului nr. Z-2078. Examinarea se cere pentru noma, o boală gangrenoasă a gurii care apare în urma malnutriției severe și care ucidea copii în lagărul pentru familii. Formularul are spațiu pentru un diagnostic clinic și pentru un grad; ambele rubrici au rămas goale. Persoana moartă este identificată printr-un număr, și atât.Polonia1943
• DocumentRHMC/D/021Analize de sânge pentru tifos, 12 noiembrie 1943Sânge recoltat în aceeași zi de la trei femei deținute în BIIe și trimis de infirmeria deținuților din „lagărul țigănesc” pentru testul Weil–Felix: Lisette Weiss, Z-156; Amanda Brzeziński, Z-4555; Hedwig Rose, Z-8882. Diagnosticul clinic înscris este tifos exantematic. Formularul este semnat de medicul lagărului Zigeunerlager, Josef Mengele.Polonia1943
• DocumentRHMC/D/022Registrul companiei de pedeapsă, 27 noiembrie 1943Registrul consemnează intrarea a treizeci și cinci de romi în compania de pedeapsă la 27 noiembrie 1943. Cinci au fost lăsați să se întoarcă în „lagărul țigănesc” câteva luni mai târziu. Ceilalți au murit sau au fost uciși; în dreptul numelor lor scrie „gestorben”.Polonia1943
• DocumentRHMC/D/023Trimitere pentru secțiuni histologice, 29 iunie 1944O nouă trimitere de la medicul lagărului din BIIe. Material: capul unui cadavru, cu adnotarea pe margine „copil de 12 ani”. Examinare solicitată: secțiuni histologice. Semnată de Josef Mengele. Cinci săptămâni mai târziu, lagărul pentru familii a fost distrus.Polonia1944
• DocumentRHMC/D/024Lagărul după lichidare, august–septembrie 1944Trei documente citite împreună. Lista deținuților folosiți la muncă din 3 august 1944, a doua zi după distrugerea lagărului pentru familii: rubrica „Zigeunerlagerstärke” nu mai apare, 1.408 romi selectați dinainte sunt trecuți ca transferați în altă parte, iar în sectorul BIIe figurează alți deținuți. Apoi, două rapoarte ale rezistenței din lagăr — 34 de romi în viață în Auschwitz I și Monowitz la 21 august și 31 la 2 septembrie.Polonia1944
• FotografieRHMC/P/028Settela Steinbach la ușa vagonului, Westerbork, 19 mai 1944O fetiță sinti privește prin ușa care se închide a unui vagon de marfă, în timp ce transportul pleacă din lagărul de tranzit Westerbork spre Auschwitz. În noaptea de 2 august a fost ucisă în camera de gazare împreună cu mama ei și cu nouă dintre frații și surorile ei. Timp de patruzeci de ani s-a crezut că este o fetiță evreică, iar fotografia a fost publicată ca atare până când identitatea ei a fost stabilită, în 1994.Țările de Jos1944
• FotografieRHMC/P/029Elisabeth Emmler împreună cu frații și surorile ei, StettinFotografie de familie. În martie 1943 întreaga familie a fost deportată la Auschwitz și ținută în „Zigeunerlager”. Niciunul dintre ei nu a supraviețuit.Germania1943
• FotografieRHMC/P/030Copii de la orfelinatul St Josefspflege din MulfingenCopii romi și sinti din tot Württembergul au fost adunați la acest orfelinat condus de călugărițe catolice, unde cercetătoarea Eva Justin, specializată în cercetări rasiale, i-a folosit ca subiecți pentru teza ei de doctorat. În mai 1944 au fost deportați la Auschwitz. Biserica nu a protestat și nu a încercat să-i rețină. Aproape niciunul nu a supraviețuit.Germania1944
• FotografieRHMC/P/031Copii de la orfelinatul St Josefspflege din Mulfingen — a doua imagineO a doua fotografie a aceluiași grup. Un scrib de la Auschwitz își amintea că asistentele sociale care aduceau copii romi în lagăr plângeau uneori când îi predau, pentru că se atașaseră de ei.Germania1944
• FotografieRHMC/P/032O tânără deținută în „Zigeunerlager”Una dintre foarte puținele fotografii păstrate ale unei deținute din lagărul pentru familii de romi. Numele ei nu este cunoscut.Polonia1943
• FotografieRHMC/P/033Rosa-Böhmer-Platz, Gelsenkirchen, 2020O piață din centrul orașului Gelsenkirchen care poartă numele Rosei Böhmer, născută acolo la 22 septembrie 1933 și ucisă la Auschwitz la 13 august 1943. Ea și cei opt frați ai ei din familia Böhmer au fost deportați împreună. Numele a fost dat în urma unei campanii de peste zece ani duse de Gelsenzentrum e.V. Până în 2020, orașul nu avea niciun loc public de comemorare a sintilor pe care îi deportase.Germania2020
• DocumentRHMC/D/025Alexander Vaszi — Weiden in der Oberpfalz, ITS 064Listă municipală a cetățenilor statelor aliate și a altor străini care au stat la Weiden, dar nu mai locuiau acolo, întocmită de depoul de cale ferată la 8 aprilie 1947. La rubrica „Naționalitate: Ungaria” este înscris Vaszi, Alexander, născut la 7 iulie 1913 la Kronstadt (numele german al Brașovului), prezent la Weiden între 22 ianuarie și 22 aprilie 1945.Germania1947
• DocumentRHMC/D/026Anton Vaszi — evidența mormintelor, Landshut, ITS 396Listă a cetățenilor străini decedați la Landshut, întocmită de oficiul de stare civilă la 14 august 1946 pentru evidența mormintelor. Consemnează: Vaszi, Anton, 38 de ani, decedat la 16 iunie 1945 la Landshut, înmormântat în cimitirul orașului, parcela IV/2/8. Cauza morții: necunoscută. Alți opt oameni de pe aceeași filă au murit în spitale militare improvizate din oraș între noiembrie 1944 și august 1945.Germania1946
• DocumentRHMC/D/027Lajos Vaszi — Simbach am Inn, ITS 201Listă întocmită de judecătoria din Simbach la 15 mai 1950. Naționalitatea este trecută ca „necunoscută”, cu nota scrisă de mână „vermutlich Rumänier” — probabil român. Primul nume de pe listă este Vaszi, Lajos, născut la 20 iunie 1916 la Brassó, prezent între 22 iunie și 2 iulie 1945. Cei mai mulți dintre ceilalți opt înscriși pe listă sunt consemnați ca provenind din Siebenbürgen — Transilvania.Germania1950
• DocumentRHMC/D/028Sandor Vaszi — biroul de evidență a populației din Weiden, ITS 017O a doua listă de la Weiden, de data aceasta a biroului de evidență a populației, datată 13 august 1947, la rubrica „Naționalitate: România”. Consemnează: Vaszi, Sandor, născut la 7 iulie 1913, localitatea de baștină Kaschau — Košice. Sándor este forma maghiară a numelui Alexander, iar data nașterii este identică cu cea din ITS 064: cele două fișe se referă foarte probabil la același om, înscris de două ori în același oraș de două birouri diferite.Germania1947
• DocumentRHMC/D/029Instrucțiunea urgentă a RSHA, 29 ianuarie 1943Ordinul de aplicare a Decretului Auschwitz al lui Himmler, emis de Oficiul Central de Securitate al Reichului. Stabilește că transferurile în „lagărul țigănesc” de la Auschwitz trebuie făcute pe familii, indiferent de gradul de amestec rasial. Tot ce a urmat — transporturile din Gelsenkirchen, Remscheid, Herbolzheim și din sute de alte locuri — s-a desfășurat în temeiul acestei instrucțiuni.Germania1943
• DocumentRHMC/D/030Instrucțiune a „Departamentului pentru Chestiuni Țigănești” din München, 23 februarie 1943Biroul din München îl instruiește pe administratorul districtului Dingolfing cu privire la deportarea sintilor și romilor din zonă la Auschwitz-Birkenau. Un birou regional care transmite un ordin unui district rural: astfel ajungea un decret semnat la Berlin la o anumită familie dintr-un anumit sat.Germania1943
• DocumentRHMC/D/031Organizarea transportului din Herbolzheim, 10 martie 1943Poliția criminală din Karlsruhe trimite, în anexă, un orar feroviar pentru transportul sintilor și romilor din Herbolzheim la Auschwitz și cere să fie asigurată escorta necesară și să fie respectate întocmai orele de plecare.Germania1943
• DocumentRHMC/D/032Deportarea Christinei Lehmann, aprilie 1943Poliția criminală din Essen dispune ca, în conformitate cu ordinul dat de Reichsführer-SS la 16 decembrie 1942, persoana menționată să fie transferată în „lagărul țigănesc” de la Auschwitz. Un nume, un formular, o dispoziție.Germania1943
• DocumentRHMC/D/033Un proprietar cere chiria pe martie, 13 martie 1943La patru zile după deportări, un proprietar din Berlin îi scrie Gestapoului despre două prăvălii din casa sa de pe Markusstrasse. În urma arestării și deportării familiilor, chiria pe martie nu a fost plătită, iar el cere rambursarea a 110 Reichsmark.Germania1943
• DocumentRHMC/D/034Valorificarea comercială a bunurilor deportaților, 24 iunie 1943Gestapoul din Stuttgart îi scrie primarului din Sindelfingen: persoanele menționate au fost transferate într-un lagăr de concentrare la 16 martie 1943, iar bunurile lor au fost confiscate. Subiectul scrisorii este vânzarea a ceea ce au lăsat în urmă.Germania1943
• DocumentRHMC/D/035Copii trimiși din instituții la Auschwitz, 12 mai 1944Sub titlul „educația minorilor în cămine”, poliția criminală din Stuttgart consemnează că copiii de pe listă au fost trimiși în „lagărul țigănesc” de la Auschwitz la 12 mai 1944. Sunt copiii adunați din instituțiile din Württemberg la St Josefspflege din Mulfingen.Germania1944
• DocumentRHMC/D/036Din însemnările lui Rudolf HössO pagină din însemnările autobiografice scrise de comandantul de la Auschwitz în custodie poloneză, după arestare, în care îi descrie pe romii din lagărul pentru familii.Germania1946
• DocumentRHMC/D/037Buchenwald primește transportul din 3 august 1944Medicul-șef al Waffen-SS din lagărul Buchenwald scrie, la 5 august 1944, despre „transportul de țigani din 3.8.1944 din lagărul de concentrare Auschwitz” — bărbații selectați din lagărul pentru familii în zilele dinaintea distrugerii acestuia.Germania1944
• DocumentRHMC/D/038Desen al „lagărului țigănesc” de la Hodonín u Kunštátu, 1943Desen din epocă al lagărului din Moravia. Construit pentru 800 de oameni și supraaglomerat chiar din ziua deschiderii, lagărul de la Hodonín a avut în total peste 1.300 de deținuți, dintre care 194 au murit acolo. La 21 august 1943, un singur transport a dus de aici 749 de oameni la Auschwitz-Birkenau.Republica Cehă1943
• FotografieRHMC/P/034Deportarea sintilor și romilor din Remscheid, 3 martie 1943Fotografiați pe stradă, în momentul în care erau ridicați. Șase zile mai târziu, aceeași operațiune a ajuns la Gelsenkirchen. Ambele transporturi au plecat spre Auschwitz-Birkenau în baza aceleiași instrucțiuni din ianuarie.Germania1943
• FotografieRHMC/P/035Barăcile de la Birkenau, sectorul B II a, cu B II e în spateUna dintre foarte puținele fotografii din epocă păstrate ale sectorului B II. Barăcile de lemn din prim-plan sunt B II a; în spatele lor se află B II e, „lagărul țigănesc” — câte douăzeci de barăci de o parte și de alta a drumului lagărului, fiecare cu până la o mie de oameni în paturi suprapuse pe trei niveluri.Polonia1944
• FotografieRHMC/P/036Crematoriul V, Auschwitz-BirkenauÎn noaptea de 2 august 1944, ultimii oameni rămași în lagărul pentru familii au fost uciși în camerele de gazare de aici și în cele ale crematoriilor II și III.Polonia1944
• FotografieRHMC/P/047Sonderkommando la groapa de ardere, Crematoriul VBărbați din Sonderkommando ard trupuri în groapa deschisă de lângă Crematoriul V. Fotografia este din august 1944, luna în care lagărul pentru familii de romi a fost distrus la același crematoriu. A fost făcută în secret, din pragul unei camere de gazare, de un deținut silit să facă această muncă. Este una dintre puținele fotografii realizate din interiorul procesului de ucidere de la Birkenau și există pentru că oamenii care au făcut-o au socotit că riscul merită asumat.Polonia1944
• FotografieRHMC/P/037Construirea cuptoarelor de incinerare, Crematoriul II sau IIILucrări de construcție fotografiate de administrația lagărului. Camerele de gazare au fost construite, devizate și recepționate ca orice alt contract de lucrări.Polonia1943
• FotografieRHMC/P/038Romi și sârbi mânați spre Jasenovac sub escortă ustașăDeținuți adunați pentru deportare sunt mânați spre complexul de lagăre Jasenovac, în Statul Independent al Croației. Dintr-o populație romă antebelică de aproximativ 25.000–28.000 de persoane în NDH, doar o mică parte a supraviețuit războiului.Croația1942
• FotografieRHMC/P/039„Lagărul țigănesc” de la Hodonín u Kunštátu, 1942Vedere a lagărului din Moravia în anul deschiderii. Era păzit de poliția Protectoratului, nu de personal german, și a fost umplut peste capacitatea planificată încă din prima săptămână.Republica Cehă1942
• FotografieRHMC/P/040O victimă romă a experimentelor cu apă de mare de la DachauFotografie făcută în timpul experimentelor menite să facă potabilă apa de mare. Deținuților romi li se lua apa dulce și li se dădea în schimb apă de mare tratată, pentru a se vedea cât timp rezistă.Germania1944
• FotografieRHMC/P/041Sinti și romi în experimentele cu apă de mare de la DachauO a doua fotografie din aceeași serie de experimente de la Dachau.Germania1944
• FotografieRHMC/P/042Jakob BambergerVicecampion la categoria muscă la campionatele germane de box din 1938 și 1939. Mai târziu a fost folosit ca subiect în experimentele cu apă de mare de la Dachau.Germania1939
• FotografieRHMC/P/043Sylvester Lampert, la scurt timp după eliberareA supraviețuit lagărelor Auschwitz, Natzweiler-Struthof (unde a fost folosit pentru experimente medicale), Neckarelz și Dachau și a evadat dintr-un marș al morții. Fotografiat în uniformă de deținut la puțin timp după sfârșitul războiului.Germania1945
• FotografieRHMC/P/044Franz RosenbachDeportat la Buchenwald înainte de distrugerea lagărului pentru familii, apoi la Mittelbau-Dora, unde a fost pus la muncă în tunelurile subterane ale industriei de armament. Mama sa, Cäcilie, a fost ucisă în Holocaust.Germania1945
• FotografieRHMC/P/045Femei sinti și rome transportate de la Altenburg, toamna anului 1944Ținute într-un lagăr-satelit și folosite la muncă forțată pentru firma de armament Hugo Schneider AG. Fotografia a fost făcută de un inginer al firmei și este vizibil regizată, cu paznicii așezați în prim-plan.Germania1944
• FotografieRHMC/P/046Două sute de oameni trimiși înapoi la Auschwitz, 26 septembrie 1944Două sute de sinti și romi, cei mai mulți copii și adolescenți, au fost transportați de la Buchenwald la Auschwitz pentru exterminare. Cu excepția a doi, toți au fost gazați două săptămâni mai târziu.Germania1944
• FotografieRHMC/P/052„Obóz cygański” — lagărul țigănesc desenat din memorie, 1945Desen în tuș și creion al unei barăci din lagărul romilor: ușile stau deschise, în planul mijlociu se văd siluete îmbrăcate care stau de vorbă, iar în prim-plan, patru siluete goale, emaciate, una dintre ele a unui bărbat cu abdomenul umflat. O femeie cu fustă lungă și cercei mari, rotunzi, stă la marginea din stânga, cu un copil lipit de ea.Polonia1945
• FotografieRHMC/P/053Josef MengeleSS-Hauptsturmführer și medic, medicul-șef al „lagărului pentru familii de țigani” de la sfârșitul lui mai 1943 până la distrugerea acestuia. A făcut experimente pe gemeni și pe copii bolnavi de noma, a făcut selecții pentru camerele de gazare și și-a câștigat încrederea copiilor din lagăr, care alergau să-l întâmpine. Nu a fost niciodată judecat și a murit în Brazilia.Germania1943
• FotografieRHMC/P/054Rudolf Höss în boxa acuzațilorPrimul comandant de la Auschwitz, fotografiat în sala de judecată cu căștile pentru traducere, cu un microfon în față și cu un paznic în picioare în spatele lui. Memoriile sale îi descriu pe romii din lagărul pentru familii ca fiind copilăroși și lipsiți de griji și se încheie cu mărturisirea că știa deja de ordinul privind nimicirea lor.Polonia1946
• FotografieRHMC/P/055Pery Broad, fotografiat la arestareSS-Rottenführer, responsabil cu problemele romilor în Secția Politică de la Birkenau. Fotografiat ani mai târziu, în trei ipostaze, de poliția criminală din Frankfurt am Main; pe tăblița de identificare scrie „Kriminalpolizei Frankfurt a.M. 60/2085”. Memoriile sale recunosc că scutirea pentru romii sedentari exista doar pe hârtie și că soldați decorați au fost retrași de pe front din cauza unei fracțiuni de ascendență romă.Germania1960
• Doar în catalogFotografieRHMC/P/050Portretul unui bărbat din lagărul romilorStudiu-portret bust, în acuarelă, al unui bărbat cu capul ras, pictat după natură, în lagăr. Privește pe lângă pictoriță, nu spre ea. O inscripție în creion se întinde de-a lungul marginii de jos a foii.Polonia1943
• Doar în catalogFotografieRHMC/P/051Portretul unei femei din lagărul romilorStudiu-portret bust, în acuarelă, al unei tinere cu basma roșie, cu motive, pictat după natură, în lagăr. O inscripție în creion se întinde de-a lungul marginii de jos a foii.Polonia1943
• Doar în catalogFotografieRHMC/P/048Trupurile deținuților executați la JasenovacDovadă fotografică a uciderilor comise de paznicii ustași în complexul Jasenovac.Croația1942
• Doar în catalogFotografieRHMC/P/049Miliții ustașe execută deținuți lângă JasenovacO ucidere în desfășurare, fotografiată de făptași sau pentru ei.Croația1942
• Doar în catalogObiectRHMC/O/002Cuțitul numit srbosjekO lamă curbată, purtată prinsă cu o curea peste mână, folosită de paznicii ustași de la Jasenovac pentru a tăia rapid gâtul deținuților. Ceea ce deosebea Jasenovacul de cele mai multe lagăre ale războiului era faptul că se baza pe acest tip de ucidere manuală, de aproape, și nu pe gaz.Croația1942

Selectează orice înregistrare ca să o deschizi. Folosește tastele săgeți ca să treci de la o înregistrare la alta și Escape ca să închizi.